Înfiinţată în anul 2004, Comuna Bughea de Sus din judeţul Arges, trece printr-un proces de transformare menit să schimbe viaţa economică şi socială a locuitorilor săi. Desprinderea de Comuna Albestii de Muscel a însemnat reorientarea direcţiilor de dezvoltare a comunei prin adaptarea potenţialelor satelor componente la nevoile de ordin economic, social şi cultural ale locuitorilor săi.
De la o comunitate având ocupaţia de bază agricultura, tendinţele de dezvoltare sunt îndreptate spre activităţile din turism şi mica industrie. Expansiunea turismului a reuşit să dezvolte economia locală, compensând pierderile înregistrate de locuitorii comunei prin scăderea pieţei de desfacere a produselor de origine animală.
Această tendinţă de dezvoltare necesită o bună organizare şi un management performant, fiind unul dintre obiectivele majore ale administraţiei publice locale. Alinierea calităţii vieţii locuitorilor Comunei Bughea de Sus la standardele întâlnite în mediul urban din România, precum şi la cele deţinute de comune similare din ţări membre ale Uniunii Europene, presupune o implicare activă a administraţiei publice locale. Comuna noastră înţelege în totalitate obiectivul Uniunii Europene de a crea convergenţa şi participă la aceasta prin acţiunile prezentului şi perspectivele de viitor.
Localitatea Bughea de Sus este atestată documentar la 5 Martie 1549, printr-un act dat de MIRCEA CIOBANUL, prin care întărește lui BADEA COMIS și fratelui sau VLAICU paharnic o proprietate în satul Bughea de Sus. Până în anul 1926, localitatea Bughea de Sus a fost Mahalaua Câmpulungului, an în care Bughea a devenit comună. În anul 1928, comuna Bughea s-a divizat în cele două comune: BUGHEA DE SUS și BUGHEA DE JOS.
În anul 1968, prin noua organizare administrativ teritorială, comunele BUGHEA DE SUS și ALBEȘTII DE MUSEL au fost unite având ca sediu de reședință satul Bughea de Sus și denumirea de comuna Albeștii de Muscel.
Comuna Bughea de Sus este declarată zonă turistică și totodată este o stațiune balneo-climaterică, datorită zăcământului hidrotermal care a fost localizat în cele 4 surse de apă. Aici se dezvoltă cristalinul format din șisturi cristaline (micasisturi, filite, intercalații de gneisse). Izvoarele de apă minerale precum și cele din albia majoră a râului Bughea, sunt legate de depozitele miocene din regiune, având o concentrație ce diferă puțin de la un izvor la altul, în hidrogen sulfurat (H2S), în clorură de sodiu și o concetrație slabă în ceea ce privește bicarbonatul de sodiu. Izvoarele ce ies din dealul Măgura sunt atermale și hipotonice, fiind utilizate atât pentru cura externă cât și pentru cea internă. Aici s-a construit un frumos complex balnear cu hotel pentru cazare numit „MĂGURA”.
